jilipark,Jili club 777 download,Jili999 Register,VVJL login APP

Teorii care explic? norocul ?ncep?torilor ?i cum se reproduce

Norocul ?ncep?torilor este un concept bine-cunoscut care ?ns? nu are o defini?ie bine stabilit?. La un ca?tig inexplicabil, fie la jocuri de noroc, fie la afaceri, de c?tre un ?ncep?tor, cel mai probabil acestuia i s-a pus emblema de norocul ?ncep?torului, o variant? mai plauzibil? pentru faptul c? a ca?tigat ?n fa?a altui participant cu experien??. Dac? vorbim de jocurile de noroc, cu siguran?? acest concept este de preferat, decat faptul ca un juc?tor nou a luat decizii mai bune, decat un juc?tor cu experien??. Este norocul ?ncep?torului un lucru sigur sau este doar gelozia pe succes cea care l-a inventat?

O imagine cu semnul norocului

Norocul ?ncep?torului

Norocul ?ncep?torului nu exista ?ntr-adev?r. Efectele acestui presupus noroc au cauze foarte reale, care pot fi reproduse ?n circumstan?ele potrivite. Exista mai multe motive pentru care un ?ncep?tor poate s? reac?ioneze mai bine dar de cele mai multe ori, ace?tia au performante mai slabe. Dac? un expert pierde ?n fa?a unui novice, acesta acel mai probabil va alege s? cread? ?n norocul acestuia ?i nu ?n abilit??ile lui, ?i ar ignora factorii cu adev?rat posibili, care au dus la acest rezultat. Uneori ?ncep?torii au alte viziuni, nu sunt pe atat de plictisi?i sau obosi?i de acel camp ?i vor risca f?r? o strategie anume, fiind posibili ca?tig?tori, pe cand juc?torii exper?i vor aborda mereu o metod? sigur?, care limiteaz? ascensiunea rapid?.

Un ?ncep?tor, care nu are nici un fel de experien?? ?i nu cunoa?te strategii sau mi?c?ri corecte, poate avea un dezavantaj, deoarece ar putea lua decizii gre?ite dar la fel de bine acesta poate fi ?i un avantaj, deoarece poate g?si solu?ii noi. ?n schimb, un juc?tor expert se bazeaz? pe experien?a lui, fapt care ?l limiteaz? la ac?iuni ?i la risc. Pentru c? juc?torul ?ncep?tor are mai multe posibilit??i, din start pleac? cu avantaj mai mare, fa?? de juc?torul profesionist.

?nc? un lucru care defavorizeaz? exper?ii, este presiunea sub care sunt pu?i pentru p?strarea performan?ei, fapt care duce la oboseala, iar oboseala produce erori, astfel ca ?n fa?a unui novice, un juc?tor expert obosit are ?anse mari s? piard?, chiar ?i daca acesta nu are nici un fel de experien??. Sub presiune, cortexul frontal ?nceteaz? s? lucreze la capacitate maxim?, astfel c? puterea creierului solicitat pentru sarcinile de gandire ?i ra?ionament scade considerabil.

Imagine care arata succes

Depune efort

?ncep?torii nu au aceast? problem?, deoarece nu sunt presa?i de performan??, mai mult decat atat, ei sunt con?tien?i c? cel mai probabil vor pierde ?n fa?a adversarilor cu experien??, abordand nep?sarea, adic? lipsa stresului ?i a presiunii. Memoria muscular? este un alt factor care dezavantajeaz? juc?torii exper?i, pentru simplul fapt c? ace?tia au trecut prin anumite situa?ii, creierul le-a ?nregistrat ca ?i amintiri procedurale ?i atunci cand situa?iile se ivesc din nou, acestea ac?ioneaz? prin instincte, dup? denumirea popular?.

Un juc?tor ?ncep?tor nu are aceste amintiri procedurale, ?n consecin??, ?ntr- o situa?ie de risc mare, acesta ar risca, pe cand un juc?tor expert va opta pentru o solu?ie sigur?. Memoria procedural? este memoria pentru modul de a face lucrurile.

Memoria procedural? ghideaz? procesele pe care le efectu?m ?i cel mai frecvent se afl? sub nivelul de con?tientizare. Cand este nevoie, amintirile procedurale sunt reg?site ?i utilizate automat pentru executarea procedurilor integrate implicate atat ?n abilit??ile cognitive, cat ?i ?n cele motrice; de la legarea pantofilor la zborul unui avion la citit. Amintirile procedurale sunt accesate ?i utilizate f?r? a fi nevoie de control sau aten?ie con?tient?. Memoria procedural? este un tip de memorie pe termen lung ?i, mai precis, un tip de memorie implicit?. Memoria procedural? este creat? prin ??nv??are procedural?” sau, repetand o activitate complex? de mai multe ori pan? cand toate sistemele neuronale relevante lucreaz? ?mpreun? pentru a produce automat activitatea.

Exist? ?i teoria vr?biilor, demonstrat? de ni?te studen?i de la Universitatea tel Aviv. Ace?tia au f?cut un experiment cu 60 de vr?bii pentru a ?n?elege cum anume iau acesta decizii cu privire la hran?. S-au format dou? campuri de studiu, unul cu mai pu?ine g?uri, care con?ineau mancare sigur? dar limitat? – campul cu mai pu?in risc, ?i altul ?n care erau mai multe g?uri, unde numai cateva con?ineau mancare dar ?n cantitate mult mai mare –campul cu un risc mai mare. ?n timp, vr?biile au luat decizii diferite, mai exact 7 dintre ele au optat pentru campul cu risc ridicat dar cu recompense mai mari, ?n timp ce restul au r?mas la campul cu risc mai mic ?i recompense mai mici. ?n ceea ce prive?te norocul ?ncep?torului, cei 7 participan?i la risc reprezint? ?ncep?torii care au o ?ans? ?i ca?tig? imediat, ?n timp ce restul vr?biilor reprezint? exper?i care au ?nv??at s?-?i asume riscuri reduse pentru recompense mici.

Un exemplu ?n lumea real? a Teoriei Sparrow poate fi adesea observat pe pie?ele bursiere. Comercian?ii bursieri experimenta?i risc? mai pu?in dar des, pentru a ob?ine o recompens?, pe cand ?ncep?torii intr? ocazional pe pia??, unde risc? imens pentru profituri mari. Riscurile mari ob?in recompense mari ?i, de?i este posibil s? nu func?ioneze tot timpul, deseori ?ncep?torii sunt dispu?i s? ??i asume acest risc.

Cele dou? teorii ne arat? de fapt c? norocul ?ncep?torilor poate fi practicat, chiar dac? nu suntem tocmai ?ncep?tori ?n acea activitate. Nu este u?or s? controlezi mi?c?rile instinctive, ?ns? nici imposibilul iar cu gandirea unui juc?tor ?ncep?tor, cu siguran?? avem mai multe avantaje.

Articole Similare